In sedinta de ieri, de la CSM, presedintele Traian Basescu a apreciat activitatea institutiei si a considerat ca in anul 2005...

In sedinta de ieri, de la CSM, presedintele Traian Basescu a apreciat activitatea institutiei si a considerat ca in anul 2005 Justitia a avut parte de o independenta cum nu s-a mai intamplat din anii ’40 incoace. La ce s-a gandit oare Traian Basescu cand a vorbit despre aceasta independenta? A luat in calcul si interventiile sale publice fata de modul in care s-a derulat ancheta Dosarului "Casa din Stefan Mihaileanu", inchis in urma acestora cu "neinceperea urmaririi penale”? A tinut cont si de aprecierile sale fata de Dosarul "Flota", in urma carora cei trei procurori implicati in aceasta cauza au fost indepartati din magistratura? A inclus si cazul parintilor ministrului justitiei, care au castigat in ultima instanta, dupa doua decizii nefavorabile, dreptul de a locui intr-un imobil nationalizat si revendicat de adevaratul proprietar? Pot fi considerate toate aceste trei cazuri edificatoare pentru independenta Justitiei pe care a constatat-o Traian Basescu? (Andi Topala)


Dosarul «Casa din Mihaileanu», inchis cu NUP dupa interventiile lui Basescu

Un alt exemplu care releva cat de independenta din punct de vedere politic a fost Justitia in anul 2005 este dosarul imobilului din strada Serban Mihaileanu, dobandit de Traian Basescu in perioada in care detinea functia de primar general al Capitalei. Basescu a scapat si de aceste acuzatii, dupa ce in dosar s-a implicat insasi Elena Udrea, proaspat demisionata din functia de consilier prezidential, si dupa ce Basescu l-a urecheat public pe Daniel Morar cu privire la modul in care DNA instrumenteaza acest dosar. Raspunsul lui Morar a venit imediat, acesta anuntand intr-o conferinta de presa ca Traian Basescu nu poate fi cercetat penal in prezent, pentru ca este presedintele Romaniei, ancheta va fi oprita si redeschisa dupa ce Basescu isi va incheia mandatul. Evident, acest raspuns nu i-a fost pe plac presedintelui care l-a mustruluit pe Morar, dandu-i lectii juridice. Rezultatul – ancheta a fost preluata de Parchetul General, unde s-a dat neinceperea urmaririi penale fata de Traian Basescu.


Procurorii din Dosarul «Flota», eliminati din sistem

Independenta Justitiei, invocata ieri in sedinta Consiliului Superior al Magistratuirii de catre presedintele Traian Basescu, este discutabila. Aruncand o privire retrospectiva asupra "miscarilor de trupe” de la nivelul instantelor si Parchetului General, se poate observa cu usurinta ca schimbarile personajelor cu functii-cheie de la varful sistemului judiciar au conotatii politice. Un exemplu in acest sens il constituie eliminarea din sistem a tuturor procurorilor care au instrumentat Dosarul "Flota", dosar in care a fost cercetat Traian Basescu. Imediat dupa alegeri, Basescu a precizat, in cadrul unei vizite la PNA, ca nu are nimic impotriva magistratilor care au instrumentat cazul si ca se va pune la dispozitia instantei ori de cate ori va fi citat. Cateva luni mai tarziu, presedintele a cerut sa fie scos din cauza, invocand imunitatea conferita de functia detinuta. Au urmat apoi amenintari voalate la adresa anchetatorilor, amenintari soldate, la sfarsitul anului trecut, cu eliminarea din sistem a celor trei magistrati care au instrumentat dosarul. Astfel, procurorii Ioan Otel si Gheorghe Suhan au cerut pensionarea, iar magistratul Vasile Draghici, de la PNA, a fost mutat la Parchetul din Constanta.


Parintii Monicai Macovei, cadorisiti cu vila in centru

Cel mai potrivit exemplu al independentei Justitiei este insasi situatia locativa a parintilor ministrului de resort, Monica Macovei. Dupa ce dosarul privind un imobil nationalizat ocupat de parintii ministrului s-a plimbat pe la toate instantele, judecatorii dand solutii impotriva intereselor familiei Macovei, magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au dat un verdict pe placul sefului politic. La inceputul lunii octombrie a anului trecut, Instanta suprema a demontat toate sentintele instantelor inferioare, permitandu-le parintilor Monicai Macovei, Vasile si Silvia Georgescu, sa ramana in continuare in imobilul din strada Intrarea Ioanid nr. 3, imobil revendicat de Ana Maria Petrini, mostenitoarea proprietarilor carora le-a fost confiscata casa de regimul comunist. Pe parcursul judecarii dosarului, atat Tribunalul Bucuresti, cat si Curtea de Apel Bucuresti au dat solutii prin care parintii ministrului justitiei erau obligati sa paraseasca aceasta casa. Aceste sentinte au fost pronuntate inainte ca Monica Macovei sa ajunga ministru al justitiei, adica pe timpul in care activa in societatea civila ca presedinte al APADOR-CH. Acum, aceasta sentinta definitiva a Inaltei Curti de Casatie si Justitie vine exact in timpul mandatului exercitat de Monica Macovei ca ministru al justitiei.


Dan Lupascu a apreciat ca «buna» activitatea CSM

Judecatorul Dan Lupascu a prezentat raportul pe anul trecut al Consiliului Superior al Magistraturii in prezenta presedintelui statului, Traian Basescu, a presedintelui Senatului, Nicolae Vacaroiu, si a sefului Delegatiei Europene, Jonathan Scheele. Magistratul a aratat ca activitatea CSM a fost apreciata, in Raportul de tara, drept o activitate buna. Fostul presedinte al Consiliului a subliniat ca "pentru realizarea rolului conferit de Constitutie, CSM a desfasurat o ampla activitate de preluare a atributiilor conferite prin legile reformei. Astfel, in 2005, CSM s-a intrunit in 45 de sedinte si a adoptat peste 600 de hotarari privind cariera magistratilor, organizarea judiciara sau activitatea INM”, a mai spus judecatorul Dan Lupascu. Fostul presedinte al CSM si-a exprimat regretul ca nu a avut contacte directe la Bruxelles, pentru a reliefa diverse aspecte.


Seful Delegatiei Europene sustine ca CSM este garantul Justitiei

CSM trebuie sa actioneze ca model de etica profesionala pentru magistrati, a declarat la sedinta de bilant a Consiliului, seful Delegatiei CE in Romania Jonathan Scheele. "CSM este garantul independentei Justitiei. CSM are sarcina asigurarii respectarii de catre magistrati a unor standarde care sa permite Romaniei indeplinirea angajamentelor de integrare. Reforma Justitiei a fost calificata de CE, in octombrie 2005, ca fiind suficienta. Mai departe este responsabilitatea sistemului insusi de a face aplicarea corecta, impartiala, unitara si intr-un termen rezonabil a legilor in vigoare, astfel incat cetatenii sa-si recapete increderea in domnia legii", a spus Scheele.

El a atras atentia ca CSM trebuie sa actioneze ca model de etica profesionala pentru magistrati si ca partener responsabil in dialogul institutional dintre puterea judecatoreasca si celelalte puteri ale statului. El a spus ca CSM trebuie sa demonstreze ca moralitatea si aplicarea consecventa a legii sunt coordonatele obligatorii ale functionarii acestei institutii.

Gardianul