De la un capat la celalalt al tarii, mai bine de 15.000 km de drumuri nationale inghit anual peste 100 milioane de euro, bani cheltuiti numai pentru intretinere

De la un capat la celalalt al tarii, mai bine de 15.000 km de drumuri nationale inghit anual peste 100 milioane de euro, bani cheltuiti numai pentru intretinere. O suma mica in raport cu necesitatile, care ar trebui acoperite cu fonduri de trei ori mai mari, spun autoritatile. Asta, fara a lua in calcul reparatiile ori investitiile. Între principalele motive pentru starea precara a drumurilor noastre, specialistii enumera lipsa responsabilitatii celor care le construiesc, dar si lipsa controlului pe durata executiei. "Ar trebui sa existe un expert independent care sa evalueze calitatea lucrarilor, asa cum se procedeaza în cazul expertizelor bancare", ne-a declarat Augustin Hagiu, presedintele Federatiei Operatorilor Români de Transport. În plus, "bitumul topit în asfaltul drumurilor este de proasta calitate, desi provine din import, si nu se asterne la temperaturile potrivite", a mai spus Hagiu. La rândul sau, expertul în constructii Liviu Daschievici da vina pe faptul ca lucrarile de infrastructura cu finantare internationala au fost încredintate unor firme straine de constructii, "care de cele mai multe ori au lucrat prost". "Companiile românesti nu au avut acces la aceste contracte din cauza ca nu erau eligibile în privinta marimii cifrei de afaceri", adauga Daschievici.

Drumarii invoca stihiile naturii
În viziunea autoritatilor, vina o poarta "saracia bugetara", dar si incidenta crescuta a dezastrelor naturale care lovesc din ce în ce mai des diferite zone ale tarii. Acestea sunt raspunsurile oficiale, atunci când se cauta o explicatie pentru starea precara a retelei de drumuri nationale. Drumarii, spre exemplu, invoca conditiile climaterice vitrege din anumite zone ale tarii - agresive pentru îmbracamintea rutiera - astfel ca unele sectoare de drum se umplu de fisuri si gropi mai devreme de perioada minima de garantie, de doi ani. "În cazul acesta, noi folosim garantia de buna executie, potrivit contractului încheiat cu firma care realizeaza lucrarea respectiva", explica Florin Dascalu, directorul Directiei de Întretinere Drumuri din cadrul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din România (CNADNR).

"Polul frigului", zona fierbinte pentru autoritati
Drumurile care dau cele mai mari batai de cap soferilor, dar si autoritatilor, sunt cele situate la "polul frigului", în zona centrala a tarii, în judetele Harghita si Covasna. Rutele DN13A, dintre Miercurea Ciuc si Balauseri, respectiv DN 13B, care face legatura între Praid si Gheorgheni, sunt de evitat. "În aceste zone se produc cele mai active fenomene naturale, cu variatii termice foarte mari, mai ales iarna, care duc la degradarea accelerata a drumurilor", explica Petre Dumitru, directorul Directiei de Calitate si Protectia Mediului din cadrul CNADNR. Nordul tarii, mai exact DN 29 si DN 29D, din judetul Botosani, sunt alte rute în care banii cheltuiti sunt "înghititi" mai repede, din cauza instabilitatii terenului. "Aceasta este si explicatia pentru pagubele produse de inundatiile din ultimii doi ani. De fapt, se banuia unde vor lovi cel mai puternic apele, însa nu au fost bani pentru a consolida din timp acele drumuri", mai adauga Petre Dumitru.

Cât ne costa infrastructura nationala
O lucrare de întretinere facuta ca la carte necesita 20.000 de euro/km de drum national, însa conditia este ca firmele sa respecte conditiile din caietul de sarcini, mai ales în privinta materialelor folosite. Pentru a reabilita un kilometru de drum aflat într-o stare precara, cu durata de functionare depasita, este nevoie de aproximativ 300.000 de euro, în timp ce un kilometru de drum nou costa 1,5 milioane de euro. Fondurile necesare pentru construirea unui kilometru de autostrada sunt cuprinse între 3 si 7 milioane de euro.



stiri.rol