Mi-am exprimat indignarea, pentru că trebuia să se refere şi la problema relaţiilor interetnice.

Liderul UDMR, Marko Bela, considerat până mai deunăzi un moderat, demonstrează, aproape zilnic, după celebrele declaraţii autonomiste din 23 septembrie de la Miercurea Ciuc, că haina moderatului este prea strâmtă pentru el. Ideea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, care a fost ridicată, sâmbătă, la rang de deziderat, nu este nouă, însă, dacă până acum era îmbrăcată într-o formulă mai lejeră, de sâmbătă, de la reuniunea, la Târgu Mureş, a Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) şi ai Consiliului Consultativ al Uniunii (CCU), problema autonomiei teritoriale a devenit prioritară pentru UDMR.

Membrii CRU şi cei ai CCU, reuniţi sâmbătă la Târgu Mureş, au susţinut, în unanimitate, declaraţia privind realizarea diverselor forme de autonomie adoptată la Miercurea Ciuc. Astfel, CRU şi CCU au legiferat, practic, în interiorul UDMR, declaraţia aleşilor locali din Ţinutul Secuiesc, referitoare la realizarea celor trei forme ale autonomiei prevăzute în programul politic al Uniunii: culturală, personală şi teritorială.

Declaraţia de la Miercurea Ciuc, din data de 23 septembrie, prevede înfiinţarea, sub denumirea de Uniune pentru Ţinutul Secuiesc, asocierea administraţiilor locale ale UDMR, precum şi elaborarea strategiei comune de dezvoltare culturală şi economică a Ţinutului Secuiesc. Declaraţia mai prevede sprijinirea adoptării proiectului de Lege a Statutului minorităţilor naţionale din România, care vizează autonomia culturală şi iniţierea elaborării proiectelor legislative necesare funcţionării diverselor forme de autonomie teritorială, iar în cadrul acestora al autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc.

Participanţii şi-au exprimat voinţa de realizare, prin mijloace legale, a formelor de autonomie cuprinse în programul Uniunii Democrate Maghiare din România, incluzând şi autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc. Liderii UDMR vor, de asemenea, să identifice şi legile care ar putea fi modificate pentru a se ajunge mai uşor la autonomie, intenţie justificată de Markó Béla prin faptul că nu se mai poate aştepta cu mâinile în sân până va exista spaţiu de mişcare.

Preşedintele UDMR a pornit o adevărată ofensivă, pe toate flancurile, pentru a forţa segregarea Ţinutului Secuiesc. El a declarat la reuniunea CRU că reprezentanţii Uniunii vor trebui să vorbească despre autonomie pe toate canalele posibile şi asta pentru că ar fi, în opinia preşedintelui UDMR, o şansă istorică de a pune capăt divizării între maghiarii din Ardeal şi cei din Ungaria. Consiliile locale se vor asocia, vor forma o asociaţie - Uniunea pentru Ţinutul Secuiesc, aceasta ar fi denumirea. Este nevoie de această asociaţie în judeţele secuieşti, mai ales că în acest moment regiunile de dezvoltare economică existente nu sunt potrivite, apreciază Marko.
Ce-l mână în luptă?

Escaladarea din senin şi extrem de abruptă a mesajului ultraradical al lui Marko Bela naşte nu atât teamă, cât nemulţumire şi, mai cu seamă, surprindere. Tentativele de decriptare a raţiunii acestei schimbări de comportament politic al liderului UDMR au dus la felurite ipoteze, cu atât mai mult cu cât şansele de reuşită ale demersului său sunt, practic, nule. Explicaţiile emise, până acum, s-au învârtit în jurul a două scenarii: fie asistăm la o tentativă disperată a liderului UDMR de a-şi păstra fragmentul de electorat care ar putea fi atras de mesajul radical al UCM, fie avem de-a face cu o încercare a UDMR de a obţine, pe ultima sută de metri, ceea ce va fi infinit mai greu de obţinut după aderarea României la Uniunea Europeană.

La o analiză atentă a discursurilor liderului maghiar din ultima vreme, poate fi identificat un indiciu destul de relevant în privinţa veridicităţii uneia dintre cele două ipoteze amintite. La Miercurea Ciuc, Marko recunoştea că, pentru obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, trebuie modificate Constituţia României (culmea, textul unui articol care, potrivit Constituţiei înseşi, nu poate face obiectul revizuirii), legislaţia ţării şi Directivele Uniunii Europene.

Pentru modificarea unui articol din Constituţie care nu poate fi supus revizuirii este nevoie de abrogarea Constituţiei, formarea unei Adunări Constituante care să elaboreze o nouă Constituţie şi apoi validarea ei prin referendum naţional. Numai că, pentru asta, în România ar trebui întrunite condiţii similare celor din 1989-1990, lucru mai mult decât improbabil.

De asemenea, modificarea Directivelor Europene în direcţii centrifuge, mai ales după precedentul Kosovo, este cel puţin la fel de improbabilă. Deşi filolog, ca formaţie, e greu de crezut că Marko nu cunoaşte lucrurile acestea, motiv pentru care, cu siguranţă, ştie foarte bine că militează pentru o cauză imposibilă. Devine, aşadar, aproape evident că întreg circul mediatic al liderului UDMR din ultimele zile nu are decât conotaţii strict electorale.
Ţinutul Secuiesc n-ar supravieţui

Cu toate acestea, un risc totuşi există: posibilitatea inflamării maselor ultraradicale din rândul etnicilor maghiari, din judeţele Harghita şi Covasna, care ar putea degenera în manifestări de dezordine publică, sau chiar mai mult. Autonomie va exista în cadrul legislativ naţional, cum a spus şi premierul, la fel în Constanţa, la fel în Cluj, la fel în Covasna. După părerea mea, declaraţiile lui Marko Bela nu prezintă nici un pericol. Cum am mai spus, el are o problemă internă în partid şi de asta iese cu asemenea declaraţii, a spus preşedintele PNL Cluj, Marius Nicoară.

El a precizat că nu crede nici în posibilitatea unor ma-nifestări publice radicale ale etnicilor maghiari din zonă. Mesajul lui Marko Bela e adresat unui segment redus, al naţionaliştilor maghiari extremişti şi, apoi, e absurd, regiunea respectivă, în sine, nu are cum trăi singură, fără ajutorul statului. Ăia au numai lemn acolo, a afirmat Nicoară. În schimb, liderul democraţilor clujeni, deputatul Daniel Buda, este de altă părere. Există riscul ăsta (posibile dezordini publice - n. red.), e un pericol major, consideră Buda.

Concurenţa pentru voturile electoratului maghiar nu poate justifica o escaladare a discursului naţionalist şi separatist din partea UDMR. Toţi cetăţenii statului, indiferent de etnie, trebuie să respecte Constituţia şi legile ţării, precum şi hotărârile instanţelor judecătoreşti pronunţate pe baza acestora, a mai adăugat Buda. El îl acuză pe Marko de încălcarea legii, din cauza insistenţelor sale pentru organizarea unui referendum interzis de o instanţă de judecată.
Ultima şansă pentru discursul naţionalist

Nu cred că se va ajunge la astfel de manifestări, dar, dacă se va întâmpla, organele abilitate ale statului trebuie să-şi facă datoria. Oricum, dacă asemenea lucruri se întâmplă sub egida UDMR, atunci UDMR trebuie să dispară de pe scena politică, a declarat, la rândul său, preşedintele PC Cluj, deputatul Petru Călian. Prin astfel de gesturi, UDMR îşi compromite şi mai mult şansele pentru Legea Statutului Minorităţilor, care va fi respinsă de Parlament, în totalitate, mai crede Călian. Senatorul PSD Vasile Dîncu face o legătură între ieşirile lui Marko şi evenimentele recente din Ungaria.

Probabil că Marko Bela încearcă o anumită sincronizare cu mişcările din Ungaria - Laszlo Tökes şi mulţi tineri din România au participat la acele manifestaţii - şi probabil că o asemenea tentativă de destabilizare ar putea avea loc. Dar e singurul lucru pe care îl poate obţine, pentru că drepturi colective şi autonomie teritorială nu vor mai exista în Europa, a afirmat Dîncu. El vede mai multe motivaţii ale ieşirilor liderului UDMR.

De fiecare dată când au fost tulburări în Ungaria, UDMR a ridicat vocea. Acum, probabil au încercat să profite şi de o oarecare perioadă de instabilitate pe care o traversează România: fără şefi la serviciile secrete, ministrul Apărării, demis, dosariada care a luat la ţintă inclusiv armata şi biserica. Dar e şi o reacţie a UDMR-ului de teamă că ar trebui să împartă voturile cu UCM, a spus Dîncu. Profită, probabil, de ultima posibilitate pe care o mai au, înainte de integrarea în UE, pentru un discurs naţionalist. Încearcă să maximizeze tot ce mai pot obţine de la Guvern. La congresul lor de anul viitor vor avea un cu totul alt discurs, a concluzionat Dîncu.
Îndemnuri la nesupunere civică în presa de limbă maghiară

Deputatul PD de Covasna, Petre Străchinaru, a mărturisit, pentru ZIUA de Cluj, că locuieşte de 40 de ani în secuime. Cunosc limba maghiară şi am mulţi cunoscuţi şi prieteni maghiari, majoritatea maghiarilor nu dau atenţie acestui gen de mesaje şi nu îşi doresc o asemenea autonomie, dar sunt, totuşi, maghiari şi pot fi duşi la vot, a spus Străchinaru. El este convins că riscul izbucnirii unor confruntări fizice între maghiari şi români e ridicat în zona respectivă.

Există acest risc şi a fost semnalat chiar de către SRI, în raportul din 2005, în care avertizau asupra existenţei unor grupări radicale, care militează pentru separatism pe baze etnice. Se poate ajunge la confruntări, românii se tem pentru viaţa lor, a declarat Străchinaru. El a afirmat că presa de limbă maghiară din zonă publică îndemnuri la nesupunere civică şi mesaje ale unor europarlamentari din Ungaria şi deputaţi UDMR, care sugerează dinamitarea stâlpilor de înaltă tensiune şi demonstraţii prelungite. Pentru democraţia românească, prezenţa UDMR în Parlament dă bine, dar legea trebuie respectată şi în Covasna, a conchis Străchinaru.
O declaraţie, de m-am ţinut de cap

Până şi în interiorul UDMR părerile sunt împărţite. Cunosc foarte bine populaţia din zona respectivă. Mă tem că o astfel de formulare a lucrurilor (a lui Marko Bela - n. red.) va induce o exacerbare a retoricii naţionaliste, cu reacţii dure de ambele părţi, un joc de ping-pong cu lovituri tot mai tari, şi-a reafirmat preşedintele UDMR Cluj, Laszlo Attila, delimitarea de mesajul preşedintelui partidului. Eu ştiu că autonomia este un subiect tabu, ca o înjurătură, pentru opinia publică română şi chiar îmi cer scuze pentru asta.

La Miercurea Ciuc a fost o declaraţie de m-am ţinut de cap. Ori nu ştim să comunicăm, ori căutăm doar nişte voturi în plus, a declarat Laszlo, considerând că vina aparţine UDMR-ului, care nu a ştiut să explice suficient ce înţelege prin autonomie. El a repetat că UDMR doreşte, în fapt, exact descentralizarea şi subsidiaritatea pe care afirmă că o doresc şi PNL-ul şi PD-ul. În plus faţă de asta, mai dorim doar să putem decide noi în privinţa învăţământului şi culturii în limba noastră, atât, şi nimic mai mult, a precizat Laszlo, adversar al conceptului de autonomie teritorială.

Declaraţia lui Marko Bela a venit cam târziu, a afirmat, în schimb, deputatul UDMR Konya Hamar Sandor. Nu e enclavizare ceea ce ne dorim noi, vrem autonomie administrativă şi economică, nu politică, nimeni n-a depăşit această barieră, afirmă Konya, un susţinător al ideilor propagate de Marko. El nu crede că se va ajunge la conflicte fizice. Nu cred. Majoritatea română e inflamată, maghiarii, în nici un caz. Noi vrem să obţinem autonomia numai cu metode Constituţionale şi parlamentare. Constituţia permite dezvoltarea regională, a spus Konya.
Politicienii de la Budapesta au forţat, la rândul lor, autonomia

Tema creării unei regiuni de dezvoltare exclusiv pe baza considerentelor etnice nu este nici ea nouă, fiind formulată, la sfârşitul lunii mai, înaintea oficializării autonomiei teritoriale ca deziderat, de către europarlamentarul Kinga Gal, membră a partidului FIDESZ al fostului premier Viktor Orban. Potrivit opiniei deputatului ungar, actualele regiuni nu pot să utilizeze eficient fondurile UE care le stau la dispoziţie. Kinga Gal a mai avansat o ipoteză de lucu şocantă: ar fi foarte important ca judeţele cu populaţie majoritar maghiară să aparţină unei regiuni comune de dezvoltare.

La rândul său, Viktor Orban, preşedintele FIDESZ, a declarat, la sfârşitul lunii iulie, la Băile Tuşnad, că va cere executivului de la Budapesta să includă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe comune de guvern româno-ungare problema autonomiei maghiarilor din Transilvania, precum şi cea a înfiinţării unei universităţi de stat cu predare exclusiv în limba maghiară. Fostul premier al Ungariei a declarat că Europa trebuie să cunoască cât mai bine problemele maghiarilor din Bazinul Carpatic, iar printre acestea a introdus şi reînfiinţarea, la Cluj, a Universităţii Bolyai. Orban a insistat pe tematica instituţională a relaţiilor cu minoritatea maghiară din România.

Maghiarii pot să-şi păstreze identitatea şi valorile numai prin înfiinţarea instituţiilor proprii, a afirmat fostul premier al Ungariei. El a pledat, din nou, pentru obţinerea autonomiei de către comunităţile maghiare din afara graniţelor Ungariei. Orban a dat exemplul Slovaciei, unde, după ultimele alegeri, partidul care reprezenta minoritatea maghiară nu a intrat în parlament şi, din această cauză, discursul anti-maghiar s-a intensificat. Actuala situaţie a maghiarilor din Slovacia ar trebui să dea de gândit organizaţiilor reprezentative ale comunităţii maghiare din Transilvania, a precizat Orban, insistând pe nevoia de instituţionalizare a soluţiilor.

Liderul FIDESZ a apreciat că, în cazul în care reprezentanţii minorităţilor ies de la guvernare, promisiunile vor dispărea, iar în locul lor vor rămâne numai instituţiile deja realizate. Fostul premier a folosit, la Universitatea de Vară de la Tuşnad, un discurs revanşard, cu încărcătură explozivă, apreciind că trebuie prezentate lumii pericolele cărora trebuie să le facă faţă comunităţile de maghiari din Bazinul Carpatic. În opinia liderului FIDESZ, aceste pericole ar fi schimbarea raportului etnic al unei regiuni, dezmembrarea unităţilor teritoriale care au o majoritate maghiară, dezavantajul existent în învăţământ şi dezavantajul în finanţarea regiunilor cu populaţie preponderent maghiară.
Recentele frustrări ale lui Marko

Liderul UDMR a avut, în ultimul timp, poziţionări care l-au scos din categoria moderaţilor, a europeniştilor, unde avusese grijă să se plaseze. O primă frustrare a lui Marko se referă la scrisoarea pe care comisarul european Franco Frattini i-a trimis-o, în care îşi arăta îngrijorarea pentru refuzul UDMR de a vota proiectul Legii de înfiinţare a Agenţiei Naţionale pentru Integritate. Marko s-a declarat nemulţumit de conţinutul scrisorii care i-a fost adresată de comisarul european pentru Justiţie, Franco Frattini, întrucât acesta s-a referit doar la înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate, nu şi la relaţiile interetnice. Preşedintele UDMR a susţinut că Frattini trebuia să se refere şi la subiectul relaţiilor interetnice, cu atât mai mult cu cât s-a adresat unui vicepremier în Guvernul României, care reprezintă o minoritate foarte importantă.

Mi-am exprimat indignarea, pentru că trebuia să se refere şi la problema relaţiilor interetnice. După părerea noastră, acesta este un subiect cel puţin la fel de important. Indignarea mea se referă la ceea ce nu se regăseşte în scrisoare, a spus Marko Bela, subliniind că nu se poate bagateliza chestiunea etnică în această regiune. Cel mai important este ce se va întâmpla cu noi, cei un milion şi jumătate de maghiari, a spus Marko Bela. El a adăugat că, în această perioadă, trebuie atrasă atenţia Europei că problemele minoritarilor maghiari din România nu sunt nici pe departe rezolvate.

Aceasta în contextul în care în Raportul de ţară al Comisiei europene nu conţine nici o referire la problemele minorităţii maghiare. Marko Bela s-a arătat supărat şi pe Guvernul de la Budapesta, declarându-se nemulţumit, sâmbătă, la Târgu Mureş, de politica internă a Ungariei. Am nemulţumiri faţă de politica internă din Ungaria, în ceea ce priveşte luptele politice de acolo, care slăbesc prestigiul Ungariei, inclusiv situaţia economică de acolo. Susţin acest lucru în mod clar, a spus Marko Bela, într-o declaraţie făcută presei.

El a afirmat că toate acestea se întâmplă în timp ce maghiarii din România au nevoie de o Ungarie cu prestigiu, de o ţară stabilă, iar România, la fel, are nevoie de un astfel de vecin. Ceea ce se întâmplă în Ungaria trebuie tratat cu precauţie. În momentul în care imaginea Ungariei scade în Uniunea Europeană, când elita politică nu recunoaşte că ţara are un anumit rol în UE, acest lucru are repercusiuni asupra noastră, a precizat preşedintele UDMR.

Seria frustrărilor lui Marko nu se opreşte doar la Bruxelles ori la Budapesta, ci poposeşte şi pe malurile Dâmboviţei, unde cel mai copt măr al discordiei îl reprezintă proiectul Legii Statutului minorităţilor. Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat se comportă ca şi cum ar fi majoritare în Parlament şi încearcă să ia decizii fără a se consulta şi cu celelalte formaţiuni din coaliţia de guvernământ, a declarat liderul UDMR. Liberalii şi democraţii nu sunt majoritate în Parlament şi nimeni nu a prevăzut că, fie liberalii, fie democraţii, ar trebui să-şi numească demnitari în UE sau altundeva, fără să ne consulte şi pe noi, apreciază Marko.

El a subliniat că sarcina UDMR nu este de a dezbate cine va reprezenta România sau cine se află în fruntea anumitor instituţii, ci asigurarea competitivităţii maghiarilor din Transilvania. El a admis că, o dată cu integrarea în Uniunea Europeană, UDMR poate să afirme hotărât că această putere care ne-a unit în coaliţia guvernamentală nu va mai exista. La rândul său, vicepreşedintele executiv al UDMR, Laszlo Borbely, a declarat, sâmbătă, la Târgu Mureş, că UDMR doreşte urgentarea adoptării Legii statutului minorităţilor naţionale, atrăgând atenţia că răbdarea reprezentanţilor Uniunii are limite. Atragem atenţia că răbdarea noastră are limite, a spus Laszlo Borbley, care a reclamat că unii parteneri din coaliţia guvernamentală tergiversează adoptarea acestei legi. Borbely a arătat că PD a ajutat cel mai puţin.



Ziua de Cluj